Uncategorized
No Comments Reflectie
Tema data de Mihai m-a dus cu gandul la un prieten foarte drag.
Ma uit in oglinda…si nu ma vad … te vad pe tine, ochii tai …lipseste din ei ceva…a plecat .
Caut in adancul inimii… reanvie trecutul… liniste… nici nu respir.. astept sa revina caldura … pentru ca stiu, ma cunosc… viata este lipsita de sens fara ea.
Ma intorc in liniste si privesc apusul de soare rece… raceala ma atinge… imi atinge mana… si urca incet spre inima… si atunci stiu ce am sa fac…
Ma intorc in timp… privesc flacara jucausa care ma atrage, o inbratisez.
Simt cum caldura urca incet, incet … inchid ochii… si las sa ma ininde… si stiu ce imi va arata sticla rece… imagine falsa, de pe care pot sterge lacrimile.
Inbratiseaza-ma… ramai cu mine, pana cand simt caldura jaraticului… lasa-ma sa vad in ochii tai secretul… secretul cuibarit in ei din clipa cand m-ai zarit pentru prima data.
Fii oglinda mea.
PS. Scrisa cu ani in urma, cand am aflat ca un prieten drag a plecat pe calea care duce spre lumina.